Florian Ungur: 50 de ani de activitate în eter (2)

Oricine ajunge la Brusturi, în Sălaj, va remarca fără îndoială că într-o curte, se află o uriașă antenă. Dacă văzând-o de departe ai crede că acolo e cine știe ce ”instituție secretă”, odată ajuns în fața porții va vedea inscripție: Muzeul Radio Nostalgia. De ce să aibă un muzeu nevoie de o astfel de antenă? Întrebarea nu-și mai are rostul dacă afli că aici este locația unui muzeu inedit, unic în Sălaj și poate printre puținele muzee similare din țară. Un muzeu privat, construit de domnul col. (r) Florian Ungur, un împătimit radioamator. Am publicat o primă parte a interviului pe care a avut amabilitatea să ni-l ofere, acum revenim cu partea a doua a acestuia.

Foto-Travel: Știu că aveți sute, poate mii de dovezi ale contactelor radio stabilite cu radioamatori din întreaga lume, mă refer la acele QSL-uri. Spuneți-ne ceva despre acestea.

Florian Ungur: Cartea de confirmare a legăturii, cunoscută în lumea amatorilor de radio drept QSL-card, este una din cele mai interesante dovezi al fair-play-ului ce caracterizează radioamatorii de pretutindeni. Expresia "QSL" vine de la Codul Q, care înseamnă acknowledge - a recunoaște. Prin urmare un QSL-card  este o recunoaștere, o confirmare a unei legături radio între doi operatori. QSL-card este specific radioamatorilor, unic pentru  fiecare operator; oricare radioamator, moral, trebuie sa aibă propriul său QSL-card. Un QSL-card conține obligatoriu câteva informații de bază: indicativul stației de radioamator, numele operatorului, țara, localitatea, adresa, imagine asociată cu operatorul (opțional),  desene (unele de-a dreptul hazlii), câteva detalii despre echipamentul stației și detalii despre contact (data, ora, frecvența, modul de lucru, precum și controlul RST).

Se pune întrebarea firească: la ce folosește un QSL-card? Iată câteva răspunsuri:  dovada unei legături radio efectuate cu alți radioamatori, ajută la obținerea unor diplome românești sau străine și nu în ultimul rând ajută la completarea colecțiilor private de QSL ale radioamatorilor. Cărțile de confirmare a legăturilor radio circulă între radioamatori prin intermediul birourilor QSL existente la nivelul fiecărei țări (entități), aici se cartează și apoi sunt expediate prin serviciile de curierat poștal către țările (entitățile) de destinație

În România activitatea de primire și expediere a cărților de confirmare se realizează în cadrul Biroului QSL din cadrul Federației Române de Radioamatorism, situat în București. Pentru a avea o imagine a diversității modelelor de QSL vă prezint mai jos câteva exemplare aflate în colecția personală.

Foto-Travel: Care a fost cel mai interesant contact stabilit, din punctul dumneavoastră de vedere?

Florian Ungur: Pentru mine toate contactele stabilite pe calea undelor sunt la fel de interesante, indiferent că corespondentul este din țară ori din altă parte a globului. După ani de trafic intens, contactând mii de radioamatori, e firesc să faci o oarecare distincție în sensul care dintre QSO-uri a fost cel mai deosebit. După ce am contactat amatori din Europa, mi s-au părut cele mai interesante legături cu cei din America de Nord, apoi America de Sud; la fel de deosebite mi s-au părut la un moment dat legăturile radio cu amatori din Africa și Orientul Mijlociu ori din Extremul Orient. Pe măsură ce distanțele realizate pe calea undelor creșteau, la un moment dat am zis că legăturile radio cu stațiile din Oceanul Pacific sunt cele mai deosebite, dar, chiar au fost, mai ales că în zona respectivă amatorii de radio sunt foarte rari. Și totuși ...

Dintre cele mai interesante QSO-uri avute, unul îmi este deosebit de drag, amintindu-mi cu plăcere de fiecare dată de conversația avută ........ este: VK2SOL (Australia). Conversația avută cu radioamatorul în cauză este cu atât mai deosebită cu cât acesta este radioamator ... român, plecat la capătul lumii cu foarte mulți ani în urmă, și care, din fericire pentru mine, a intrat în casa mea prin intermediul undelor radio pe unde scurte. Desigur, toate QSO-urile contează, însă atunci când unul ajunge la sufletul omului, acesta devine ..... QSL de suflet !!!

Foto-Travel: La Brusturi ați înălțat prin resurse financiare proprii o antenă uriașă. Ce zic sătenii când trec prin dreptul ei?

Florian Ungur: Antena uriașă la care vă referiți este destinată traficului radio intercontinental, proiectată și realizată la cele mai bune caracteristici tehnice în regim de amator sau home made cum se mai spune. Fără a intra în detalii pur tehnice, pentru atingerea parametrilor proiectați a fost nevoie de multă muncă și dăruire, însă într-un final antena se prezintă astfel:

Fotografia de mai sus arată că antena este orientată azimutal la 270 de grade (Vest), azimut care mi-a permis realizarea cu lejeritate a legăturilor radio cu radioamatorii din zona Americii Latine și parțial America de Sud. În urma studiilor și experimentărilor făcute în spectrul radio 14.000-14.350 KHz, atât ziua cât și noaptea, în condiții bune de propagare am determinat rezultatele QSO-urilor conform diagramei de mai jos.

Dimensiunile, e adevărat, puțin neobișnuite pentru ochii curioșilor, sar în evidență de departe creând impresia unei antene mamut; spre informare, antena este de tip YAGI FULL SIZE pentru banda de 20 m și are următoarele dimensiuni:

• Lungimea reflectorului – 11,21 m
• Lungimea vibratorului (dipolul) – 10,57 m
• Lungimea directorului – 9,91 m
• Lungimea boom-ului (suportul antenei) – 5,49 m
• Înălțimea pilonului – 15 m
• Câștigul antenei – 5,6 dB
• Rotirea antenei se realizează într-un tur de orizont de 0-360 grade prin intermediul unui sistem electromecanic cu control al rotirii pe azimutul dorit, o rotire completă durând 3 min. 

La vederea acestei antene, la început sătenii s-au cam minunat, ei nemaivăzând așa ceva niciodată în localitate, având temeri care mai de care ... cea mai tare temere, din spusele unor apropiați a fost cea legată de faptul că antena este folosită pentru ascultarea telefoanelor mobile, căci telefoane fixe nu există în sat ... alți săteni au mers cu imaginația și mai departe. Au trebuit câțiva ani pentru ca lucrurile să se lămurească cu adevărat, așa că în zilele actuale sătenii s-au mai luminat și știu despre ce este vorba.

Foto-Travel: Care credeți că este viitorul radioamatorismului la noi în țară? Dar pe plan mondial?

Florian Ungur: Mișcarea radioamatoricească din țara noastră este în trend cu cea pe plan mondial, o serie de aspecte fiind prezentate și la întrebarea nr. 6, dar să mai punctez câteva. Activitatea radioamatorilor din România se află în coordonarea Federației Române de Radioamatorism, structură sportivă de interes național, constituită prin asocierea tuturor cluburilor cu secții de radioamatorism, a asociațiilor județene de radioamatorism și a Municipiului București, afiliate și recunoscute de aceasta. Pe plan internațional radioamatorii din țara noastră sunt afiliați la International Amateur Radio Union – IARU) organ consultativ pentru Regiunea 1 IARU din care face parte și România.

Atât pe plan național cât și internațional se organizează activități specifice de radioamatorism pe baza calendarelor anuale aprobate de forurile în drept. Pepiniera viitorilor radioamatori români se află atât în cadrul Palatelor Copiilor cât și la nivelul radiocluburilor din fiecare județ, formarea lor fiind asigurată de responsabilii de cercuri radio, având la dispoziție o puternică bază tehnico-materială specifică: laboratoare cu dotări de ultimă generație, săli de cursuri radio ș.a.

Activitățile ce se organizează pentru promovarea și dezvoltarea radioamatorismului din țara noastră sunt prezentate pe site-urile oficiale www.mts.ro, www.hamradio.ro  și www.radioamator.ro așa că nu am să insist asupra lor. Personal ca să răspund punctual la întrebare, consider că radioamatorismul din România nu va dispare, an de an fiind autorizați zeci de radioamatori de recepție și emițători care participă efectiv la diverse competiții sportive în domeniu. Participanții români la diferite competiții pe plan mondial au obținut numeroase medalii din aur, argint și bronz pentru performanțele obținute cu diferite prilejuri, clasând țara noastră pe locuri fruntașe. Demn de remarcat că mulți dintre aceștia sunt tineri cu dorința de autodepășire și realizarea de noi performanțe.

Foto-Travel: Ce planuri de viitor aveți?

Florian Ungur:  În plan personal, ca radioamator, îmi doresc să îndeplinesc condițiile prevăzute de legislația în vigoare pentru a deveni maestru al sportului, și, un vis mai de demult, de a obține mult râvnitul trofeu DXCC, trofeu recunoscut pe plan mondial în ceea ce privește realizarea de legături cu radioamatori din peste 300 de entități DXCC.

Ca și conservator al valorilor muzeistice, doresc să abordez în anii care urmează un nou concept în ceea ce privește conservarea patrimoniului radiotehnic și al mișcării radioamatoricești din România spre perenitatea acestora în contextul general de conservare muzeistică ce se derulează la scară națională.